Din anul 2009 UDMR, în calitate de gestionar al sprijinului financiar guvernamental destinat comunităţii maghiare, a primit în total peste 28 de milioane de euro. O mică parte a acestei sume este alocată prin concursuri publice, pentru a finanţa diferite programe comunitare, a finanţa publicarea de cărţi şi pentru sprijinirea unor organe mass-media. Ce se întâmplă cu restul banilor nu se știa până acum.
În data de 14 martie 2016 funcţionarii Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) aduc două cutii din carton mari, cu cel puţin jumătate de metru cub de documente în sala de lectură de lângă intrarea din spate a palatului Victoria. În cutii se găsesc justificările trimise departamentului de către UDMR privind gestionarea sumelor alocate din bugetul de stat din 2009 încoace.
Predăm camera foto şi telefonul mobil conform regulamentului, ne aşezăm la o masă lângă poarta magnetică să ne apucăm de treabă: în conformitate cu înţelegerea cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice, avem o zi pentru a studia documentele, a face notiţe şi eventual a cere copii după unele acte mai importante.
Entuziasmul iniţial se risipeşte rapid. Cercetând materialul din dosare ajungem repede la concluzia că justificările nu oferă destule informaţii pentru o imagine completă cu privire la modul în care UDMR a cheltuit cele 18-20 de milioane de lei (4-4,5 milioane de euro conform cursului valutar curent) alocate anual din bugetul de stat minorităţii maghiare, în legătură cu care pe pagina web a UDMR nu se oferă niciun detaliu.
Scanarea presupune prea mult efort
Am trimis prima solicitare de acces la aceste justificări, în baza prevederilor privind liberul acces la informaţiile de interes public, în ianuarie 2016. Pe atunci credeam că Departamentul pentru Relaţii Interetnice ne va trimite copiile tuturor documentelor solicitate, aşa cum am cerut. Însă ulterior ni s-a comunicat că le-am cerut imposibilul: oficiul nu dispune de resursele tehnice şi umane necesare pentru a transmite un volum atât de mare de informaţii în format electronic.
După unele tergiversări şi negocieri am reuşit să ajungem la înţelegerea că ni se va asigura acces la documente la sediul guvernului – astfel am avut la dispoziţie o zi pentru a găsi informaţiile care ne interesează în cele două cutii de carton, cu ajutorul funcţionarilor Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
Deşi nu am reuşit să studiem în mod corespunzător toate documentele din dosare, am aflat totuşi că:
- pe lângă concursurile de proiecte publice, Fundaţia Communitas, o fundaţie înfiinţată de către UDMR şi care gestionează sumele cu destinaţie comunitară, are un buget separat pentru proiecte pe bază de invitaţie, unde pot depune aplicaţii ONG-uri apropiate de UDMR;
- o parte însemnată a sumei alocate de guvern se foloseşte în scopul întreţinerii sediilor organizaţiilor UDMR (pentru cheltuielile lunare, pentru întreţinerea şi reparaţiile clădirilor respective);
- o altă sumă considerabilă finanţează cheltuieli de personal: numărul angajaţilor de pe statele de plată UDMR s-a dublat faţă de cel din 2009, de multe ori salariile depăşind salariul mediu pe ţară;
- în ultimii ani UDMR a cumpărat mai multe autoturisme de clasă medie şi superioară, respectiv câteva imobile de mare valoare, unele dintre acestea fiind folosite ca şi locuinţe de serviciu.
Despre ce este vorba?
Din anul 1994 guvernul acordă sprijin bugetar celor 19 minorităţi etnice recunoscute în mod oficial pe teritoriul ţării, pentru a contribui la finanţarea programelor culturale, în vederea păstrării tradiţiilor şi culturii populaţiilor minoritare din ţară.
Aceste sume se alocă din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care funcţionează în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Suma alocată revine unei organizaţii care reprezintă minoritatea respectivă. În cazul maghiarimii din România, din 2009, această organizaţie este UDMR.
De-a lungul timpului acest sprijin guvernamental, respectiv administrarea ei a cauzat mai multe dezbateri în sânul comunităţii maghiare.
La început, înaintea adoptării Legii nr. 27/1996 cu privire la partidele politice, aceste sume au fost încredinţate direct UDMR, care i-a cooptat şi pe reprezentanţii sferei civile maghiare în administrarea banilor. Din anul 2003 UDMR a desemnat Fundaţia Communitas ca organizaţie însărcinată cu împărţirea banilor proveniţi din bugetul de stat.
Secretomanie încă de la începuturi
Această împărţire s-a efectuat conform unor criterii destul de obscure încă de la începutul anilor 2000. Acest subiect a fost prima dată dezbătută în cadrul unui forum on-line, Disputa, după care în publicaţia Krónika au apărut mai multe articole de investigaţie despre banii Fundaţiei Communitas. În această perioadă, Fundaţia Communitas a preluat banii alocaţi maghiarimii din România din bugetul de stat, iar UDMR a încasat banii alocaţi partidelor politice tot din bugetul de stat (documentele Secretariatului General al Guvernului aici).
Din anul 2009 UDMR a renunţat la finanţarea acordată partidelor şi a preluat administrarea alocaţiei cuvenite minorităţii maghiare. Din acest moment sarcina Fundaţiei Communitas era să folosească o parte din sumele acordate de UDMR pentru finanţarea unor proiecte comunitare.
Articolul nostru acordă atenţie specială acestei perioade cuprinse între 2009-2015, din cauză că nu deţinem nicio informaţie esenţială în legătură cu această perioadă. Nici UDMR, nici mass-media în limba maghiară din Transilvania n-a dat publicităţii detalii în această privinţă.
Banii UDMR sau banii comunităţii maghiare?
De foarte mult timp se dezbate în comunitatea maghiară cui i se cuvin aceşti bani? Organizaţiei desemnate de guvern sau comunităţii maghiare din Transilvania? În acest caz Fundaţia Communitas, respectiv UDMR având doar responsabilitatea de a administra şi împărţi aceste sume alocate de guvern. Poate că la prima privire dezbaterea pare o despicare a firului de păr, dar ea vizează de fapt o problemă foarte serioasă.
Dacă banii se cuvin de drept UDMR, aşa cum conducerea Uniunii susţine, atunci se poate argumenta că organizaţia decide după bunul plac în legătură cu folosirea acestor bani, şi trebuie să răspundă numai în faţa Departamentului pentru Relaţii Interetnice, a Secretariatului General al Guvernului, respectiv a organelor de stat care verifică cheltuirea banilor din administraţia publică.
Însă în cazul în care banii alocaţi de guvern sunt destinaţi de fapt comunităţii maghiare din ţară, UDMR fiind doar o persoană juridică care administrează aceste sume, atunci organizaţia are datoria cel puţin morală, dacă nu chiar legală să informeze în detaliu această comunitate cu privire la cheltuirea sprijinului financiar din partea statului.
Dintr-o explicaţie din anexă a unei hotărâri guvernamentale reiese clar că cea de-a doua interpretare este cea corectă. În anexa Hotărârii nr. 396/2009 apare pentru prima dată UDMR ca „beneficiar şi gestionar al sumei alocate maghiarimii din Transilvania din bugetul de stat.”
Nu pot fi cheltuiţi în orice scop
Dar să ne întoarcem la sprijinul financiar acordat de Secretariatul General al Guvernului: aceşti bani nu pot fi cheltuiţi în orice scop. Deciziile guvernamentale, respectiv protocoalele semnate de Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi beneficiari stabilesc că banii pot fi folosiţi pentru întreţinerea şi reparaţiile sediilor organizaţiilor, pentru salariile angajaţilor, pentru publicarea de cărţi şi periodice, pentru organizarea evenimentelor culturale, pentru cumpărarea unor bunuri şi imobile, respectiv pentru asigurarea capitalului propriu necesar pentru obţinerea proiectelor UE.
Justificarea? O pagină A4
Cei familiarizaţi cu documentele necesare pentru întocmirea justificărilor pentru proiecte UE sau pentru fonduri norvegiene vor fi surprinşi de faptul că documentul referitor la cheltuirea unor sume de 4-4,5 milioane de euro anual, Formularul A3, este de fapt o foaie A4.
Cu toate documentele anexate, dosarul e tot destul de subţirel: are în jur 100 de pagini, majoritatea paginilor acestora fiind o listă lungă, cu enumerarea diferitelor evenimente, organizaţii civile şi publicaţii sprijinite de UDMR. La prima răsfoire a dosarelor cu formularele A3 şi anexelor lor, sare în ochi faptul că UDMR justifică cheltuirea unor sume considerabile – uneori fiind vorba de sute de mii de euro – foarte sumar, în unele cazuri în nu mai mult de câteva cuvinte.
200 de mii de euro în două cuvinte
În cazul achiziţionării unor imobile nu se anexează la Formularul A3 nici copia contractului de vânzare-cumpărare, nici extrasul din cartea funciară. În ceea ce priveşte cumpărarea unui imobil din Bucureşti găsim într-un tabel doar informaţia „Imobil Bucureşti”, cu preţul de cumpărare 904 mii de lei (aprox. 200 de mii de euro).
În cazul reparaţiilor efectuate la unele imobile nu există nici măcar o aluzie la felul lucrărilor efectuate sau la numele firmelor care s-au ocupat de aceste lucrări. La fel de schematice sunt informaţiile în legătură cu autoturismele menţionate în documente. În 2013 apare informaţia că s-a achitat suma de 38 de mii de lei (8500 de euro) în avans pentru un autoturism Škoda, dar nu reiese de nicăieri dacă maşina respectivă a fost achiziţionată în cele din urmă sau nu.
În documente apar şi multe inexactităţi. UDMR a dat de exemplu o adresă greşită în cazul unui imobil cumpărat în 2009: la adresa clujeană care apare în documente se află o grădină cu zarzavaturi şi un chioşc de lemn. Clădirea cumpărată în data respectivă se găseşte la un număr diferit din acea stradă.
Campaniile electorale nu pot fi finanţate din aceste sume
Să aruncăm o privire mai atentă asupra unui document trimis la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu titlul Bugetul de venituri şi cheltuieli. Observăm că cea mai mare parte a bugetului de venituri al UDMR este reprezentată de suma alocată de guvern.
În conformitate cu protocolul semnat de UDMR şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, UDMR nu-şi poate finanţa campaniile electorale din aceşti bani, aceste cheltuieli trebuie să fie finanţate din alte surse. Se vede clar că sumele provenite din donaţii şi taxele de membru cresc vizibil în anii electorali (2012, 2014).
Sume absurde bugetate
În ce priveşte partea cu cheltuieli, trebuie să presupunem că nu doar cheltuielile proprii ale UDMR sunt trecute în rubricile respective, ci şi cele ale organizaţiilor civile ale comunităţilor maghiare din Transilvania (cu ajutor financiar din partea Fundaţiei Communitas sau alte surse ale UDMR), cel puţin în ce priveşte anumite articole de uz curent (rechizite de birou sau articole de curăţenie), cheltuieli pentru deplasare sau pentru combustibil. Doar aşa s-ar putea explica de ce sunt aşa de mari sumele care figurează în aceste rubrici.
Costul deplasărilor din 2012 însumează de exemplu 403 mii de lei (în jur de 90 de mii de euro). Iar dacă împărţim suma cu cea care se poate acorda pentru cheltuielile de deplasare, în conformitate cu legile în vigoare (în cazul deplasărilor în ţară această sumă fiind de 32,5 de lei/zi, în cazul deplasărilor în străinătate în jur de 35 de euro/zi), atunci reiese că sumele din documente acoperă peste 12 mii de zile în deplasare în ţară sau 2500 de zile de deplasare în străinătate.
La fel se întâmplă în cazul costului combustibilului. Din suma de 650 de mii de lei (145 de mii de euro) preconizată pentru 2012 se puteau cumpăra în jur de 110 de mii de litri de combustibil (cu preţul de 6 lei/litri), cantitate suficientă pentru 1,4 milioane de km. Deci cu cantitatea de combustibil care apare în această rubrică pentru un singur an se poate face înconjurul Pământului la Ecuator de 36 de ori.
Sumele alocate organizării unor evenimente culturale sunt în continuă creştere în perioada 2010-2012. Dacă în anul 2010 apare suma 3,5 milioane de lei (780 de mii de euro), în anul electoral 2012 suma aproape că se dublează: 6,16 milioane de lei (1,37 de milioane de euro).
Din acest document referitor la buget nu reiese care dintre aceste evenimente sunt organizate de UDMR, şi care de către organizaţii civile. Şi nu ştim câte din evenimente fac parte din campania electorală a UDMR, pentru care se alocă 3,5 milioane de lei (780 de mii de euro).
O listă a ONG-urilor finanţate de către UDMR
Din anul 2013 se schimbă structura bugetului: dispar o serie de cheltuieli concrete, în locul lor apare însă o listă întreagă de organizaţii civile sprijinite financiar de UDMR. Reiese că bugetul anual al Fundaţiei Communitas care se ocupă de proiectele organizaţiilor civile maghiare din Transilvania este de 5,8-7,9 milioane de lei (1,3-1,7 milioane de euro).
Finanţarea proiectelor publice reprezintă cam jumătate din această sumă, 3,7-4 milioane de lei, restul banilor sunt acordaţi pentru proiecte propuse de fundaţie unor organizaţii alese de conducerea fundaţiei, pe bază de invitaţie.
Din buget reiese şi faptul că există o sumă aparte, de 1,2-1,3 milioane de lei (aprox. 300 de mii de euro), bani special alocaţi organizării evenimentelor culturale ale UDMR.
Putem presupune că din această parte a bugetului s-a finanţat congresul UDMR organizat în 2013 la Miercurea Ciuc, respectiv cel organizat în 2015 la Cluj. Din documentaţie aflăm că cel din Miercurea Ciuc a costat 320 de mii de lei (71 de mii de euro), al doilea fiind mult mai scump: cifrele vorbesc despre 458 de mii de lei (100 de mii de euro).
Organizaţie condusă de fostul preşedinte Béla Markó primeşte 130 mii de euro
O rubrică aparte este consacrată sprijinirii publicaţiilor în limbă maghiară, cu toate că şi Fundaţia Communitas are o linie de finanţare pentru publicarea unor periodice şi cărţi. Surpriza vine cu fondul anual de peste 600 de mii de lei (130-140 de mii de euro) alocat Academiei Kós Károly, organizaţie condusă de fostul preşedinte UDMR, Béla Markó. O altă noutate apărută în dosar: există o listă specială de organizaţii civile maghiare din Transilvania care beneficiază de sprijin material normativ anual.
Să trecem acum la rapoartele în care UDMR justifică cheltuielile în faţa Departamentului pentru Relaţii Interetnice, respectiv în faţa Secretariatului General al Guvernului. În termenii oficiali acestea sunt Formularul A3 şi anexele acestuia.
Rapoartele A3 din arhivele Departamentului pentru Relaţii Interetnice sunt dosare de vreo 100 de pagini, unde numai câteva pagini oferă informaţiile esenţiale care se referă la sumele cele mai mari. Restul dosarului se compune din liste detaliate ale organizaţiilor civile maghiare din Transilvania şi ale evenimentelor organizate de acestea, pentru finanţarea cărora s-au alocat anumite sume mai mici sau mai mari. Nu am cerut copiile acestor liste.
Rapoarte schematice şi laconice
La fel ca şi restul documentelor întocmite de UDMR pentru Secretariatul General al Guvernului, şi aceste rapoarte A3 (downloadabile aici, .zip, 50,1 MB) sunt schematice şi laconice: ajunge o privire superficială în ansamblu pentru a vedea că în timp ce sprijinul financiar de ordinul a 500-1000 de lei acordat unor organizaţii este detaliat şi minuţios documentat, cheltuieli de sute de mii de euro sunt motivate în două-trei cuvinte.
Din aceste rapoarte A3 reiese că cea mai mare parte a bugetului alocat de guvern este folosită de UDMR pentru a finanţa propria funcţionare (întreţinerea sediilor, cheltuieli pentru personal şi consumabile, investiţii imobiliare). Sume importante sunt consacrate şi evenimentelor, însă despre astea nu se poate deduce clar care sunt evenimente proprii ale UDMR (congrese, şedinţe şi întruniri ale Consiliului Reprezentanţilor Unionali), şi care sunt evenimente culturale organizate de ONG-uri cu sprijinul Fundaţiei Communitas.
Din documentaţie reiese şi faptul că numărul angajaţilor din 2009 s-a dublat între timp. Pe când majoritatea angajaţilor nu se bucură de salarii considerabile, conducerea UDMR câştigă cu mult peste salariul mediu pe economie. Politicienii UDMR nu-şi fac probleme când, la cumpărarea unui autoturism scump, mai aleg şi dotări costisitoare.
1,9 milioane euro pentru întreţinere
Dintr-o privire în ansamblu a documentaţiilor reiese şi faptul că în 2011 apare o creştere surprinzătoare a sumelor alocate întreţinerii şi renovării clădirilor care găzduiesc UDMR: în timp ce în alţi ani era vorba de 3-4,5 milioane de lei anual, în 2011 UDMR trece 8,5 milioane de lei (1,9 milioane de euro) în această rubrică.
Pentru a înţelege despre câţi bani este vorba: costurile de întreţinere în cazul celor 40 de sedii UDMR ar atinge această sumă, dacă timp de un an s-ar plăti lunar câte 17 mii de lei (în jur de 3700 de euro) pe facturi de gaz, apă şi electricitate.
Ceea ce este interesant, pentru că într-adevăr UDMR are câteva sedii mari, unde lucrează mulţi angajaţi şi unde această sumă probabil n-ar fi prea departe de cea reală, însă majoritatea sediilor UDMR înseamnă 1-2 camere, cu câţiva angajaţi şi unde pare imposibil ca facturile de cheltuieli să ajungă la asemenea cote.
Împreună cu Formularele A3, UDMR predă şi un stat de funcţii , însă elaborarea acestuia este la fel de schematică şi sumară cum am văzut în cazul celorlalte rapoarte. De exemplu pentru anul 2015 tabelul conţine 168 de angajaţi. Kovács Péter, preşedintele executiv al UDMR susţine într-o postare pe Facebook că UDMR ar avea 116 angajaţi. Noi ne-am bazat pe datele comunicate spre guvern în alcătuirea infograficelor.
Salarii mari pentru funcţii de conducere part time
Mai mult, nu se precizează dacă sumele reprezentând salariile se consideră venit net sau brut, şi pe tabelul din 2015 se vede clar că anumite funcţii de conducere nu corespund structurii actuale ale UDMR: pe tabel figurează două funcţii de preşedinte, probabil din vremea în care Borbély László era vicepreşedinte politic, dar secretarul general a devenit între timp preşedinte executiv. Pe listă nu figurează nicăieri nici cei şapte vicepreşedinţi care îl ajută pe acest preşedinte executiv în activitatea sa.
Un lucru însă reiese clar de pe listă: deşi majoritatea angajaţilor câştigă foarte modest, funcţiile din conducere se concretizează în salarii mari – în timp ce se ştie că aceste funcţii nu înseamnă 40 de ore de muncă pe săptămână, persoanele din funcţiile respective de obicei au alte locuri de muncă şi se ocupă de rolul asumat în structura centrală a UDMR pe lângă aceste joburi.
Dacă e să dăm crezare acestor dosare, atunci şi numărul referenţilor a ajuns de la 21, câţi au fost în 2009, la 34, iar cel al „operatorilor de calculator”(fără alte detalii) a crescut de la 8 la 30.
De asemenea trebuie observat şi faptul că UDMR se bazează pe o echipă serioasă, când vine vorba de formularea şi mijlocirea mesajelor politice către public: pe listele de plată din 2015 figurează 5 jurnalişti şi 6 redactori, un număr considerabil pentru presa de limbă maghiară din România. Aceste persoane nu lucrează în redacţii, ne-a spus Péter Kovács.
Achiziţiile de autoturisme reprezintă în fiecare an sume importante pe listele de investiţii în bunuri mobile şi imobile ale UDMR. Se pare că din 2009 UDMR a cumpărat 24 de maşini din banii alocaţi de guvern (conform afirmaţiilor lui Kovács Péter, UDMR dispune de 29 de autoturisme).
Marea majoritate a acestora sunt maşini Dacia Logan, în general cu dotări obişnuite folosite de angajaţi.Însă funcţiile din conducere sunt asociate cu autoturisme de clasă medie ca Škoda Octavia sau pentru şi mai exigenţi: Volkswagen Passat şi Škoda Superb, aproape de clasă superioară.
În anul 2009 preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a primit o maşină de serviciu Honda Accord, în ultimul timp însă a fost văzut în Škoda Superb (deşi conform informaţiilor de care dispunem, mai are şi Honda).
VW Multivan de 50 mii de euro
Cea mai scumpă maşină din seria autoturismelor cumpărate din banii din bugetul UDMR este un VW Multivan, un microbuz similar cu cel folosit adesea de prim-ministrul ungar Orbán Viktor în deplasări. Această maşină are un preţ destul de piperat, costă în jur de 37 de mii de euro, dar UDMR a cumpărat-o la un preţ de 230 de mii de lei (51 de mii de euro), ceea ce înseamnă că s-a optat aproape pentru toate dotările posibile.
În ultimii ani UDMR a achiziţionat o serie de imobile destul de scumpe, printre care trebuie menţionat apartamentul cu trei camere, cumpărat într-o casă de pe strada Fagului din Cluj, şi pentru care s-a plătit suma de aproximativ 800 de mii de lei (180 de mii de euro) în anul 2009, respectiv un imobil bucureştean care în 2014 costa 900 de mii de lei (200 de mii de euro). În anul 2012 UDMR a plătit un avans de 100 de mii de lei (22 de mii de euro) pentru un alt (?) imobil, însă din documente nu reiese unde este acest imobil, nici dacă în cele din urmă a fost achiziţionat sau nu.
Este UDMR verificat la sânge de către autorităţi?
Un argument important din partea UDMR, adus de obicei în discuţii incomode despre cheltuielile sumelor alocate din buget, este că UDMR este verificat întotdeauna la sânge şi autorităţile găsesc totul în cea mai mare ordine. Însă nici din documente nu reiese, nici din discuţiile purtate cu funcţionari n-am aflat dacă Departamentul pentru Relaţiile Interetnice ar fi verificat vreodată aceste cheltuieli.
Faptul că aceste rapoarte sunt doar o formalitate, se datorează probabil şi rolului jucat de UDMR în conducere, fiind adesea factor de guvernământ, iar liderii Departamentului pentru Relaţiile Interetnice au fost mult timp politicieni UDMR: Markó Attila, apoi, până în 2015 Laczikó Enikő. Pe protocoalele încheiate dintre UDMR şi Departamentul pentru Relaţiile Interetnice găsim semnăturile politicienilor UDMR reprezentând guvernul, fiind numiţi în această funcţie la propunerea UDMR.
După cum am aflat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice verifică rapoartele doar dintr-un punct de vedere al contabilităţii. Important e ca din cifrele adunate să rezulte suma corectă, ei nu pun întrebări în legătură cu scopul şi oportunitatea cheltuielilor.
Noi nu dispunem de alte informaţii, în afara celor din documentele din protocol – a răspuns Amet Aledin, secretarul general de stat aflat în conducerea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, când Átlátszó Erdély l-a contactat cu nişte întrebări referitoare la detalii legate de rapoartele financiare.
Mediator, şi nu controlor
„Încă din momentul formării, DRI era mai mult un mediator al sprijinului guvernamental acordat minorităţilor, şi nu un controlor financiar, banii nefiind o parte a bugetului departamentului” – a declarat Markó Attila, fost secretar de stat la conducerea DRI, publicaţiei Átlászó Erdély, adăugând că în conformitate cu reglementările în vigoare, Departamentul pentru Relaţii Interetnice nu exercită control financiar asupra cheltuielilor, ci doar le monitorizează. Asta înseamnă că DRI verifică dacă aceste cheltuieli s-au făcut în context legal, achiziţionând bunuri care pot fi decontate oficial.
Am contactat şi Curtea de Conturi şi am cerut procesele verbale ale controalelor financiare efectuate între anii 2009-2015 la UDMR, respectiv la o serie de organizaţii civile cu relaţii strânse cu UDMR (cum ar fi Fundaţia Communitas).
Din răspuns reiese că ultimul control financiar efectuat de Curtea de Conturi în ce priveşte operaţiunile financiare ale UDMR a avut loc în 2009, şi atunci s-au formulat observaţii legate de anul 2008, când UDMR încă a beneficiat de sprijin financiar pe baza legii referitoare la partidele politice. În perioada respectivă Curtea de Conturi n-a efectuat niciun control la organizaţiile civile menţionate în cererea noastră.
Ne-au interesat rapoartele de la Curtea de Conturi pentru că acesta este singurul organ de stat care verifică nu doar legalitatea cheltuielilor, ci are autoritatea de a formula opinii în legătură cu oportunitatea acestor cheltuieli.
Un raport al Curţii de Conturi confirmă constatările noastre
Am găsit însă un alt raport al Curţii de Conturi din 2009, efectuat la SGG, care declară în fond acelaşi lucru ce am constatat şi noi: sistemul actual al justificărilor este imprecis şi inexact, se recomandă adoptarea unei legi care să reglementeze modul în care organizaţiile civile ale minorităţilor trebuie să raporteze cheltuielile din banii proveniţi din sprijin guvernamental.
Curtea de Conturi atrage atenţia asupra faptului că nu există nicio reglementare obligatorie, nicio procedură legală cu privire la sprijinul financiar acordat acestor organizaţii.
„Prin lege se va stabili sau se va acorda Guvernului competenţa de a stabili metodologia de alocare, utilizare, justificare, monitorizare şi control, referitoare la creditele bugetare destinate acestor organizaţii, inclusiv tipurile de cheltuieli care pot fi finanţate din creditele bugetare, limitele maxime ale unor cheltuieli, proporţia cofinanţării, modul de salarizare al personalului plătit din credite bugetare, cât şi documentele de fundamentare a necesarului de credite şi cele de justificare a cheltuielilor efectuate” – decide raportul, iar elaborarea acestor reglementări ar fi fost sarcina şi responsabilitatea Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
UDMR şi Communitas au început să publice rapoartele financiare
Drept rezultat al seriei de articole apărute în Átlátszó Erdély, din iulie 2016 UDMR şi Fundaţia Communitas au început să-şi publice o parte din datele rapoartele financiare. Nu am primit însă niciun răspuns la cererea de informaţii de interes public în acest sens pe care l-am trimis în luna mai 2016, conducerea UDMR, respectiv a Fundaţiei Communitas afirmând că Legea 544/2001 nu se aplică pentru organizaţiile lor. Am depus plângeri în acest sens, urmând ca instanţa să decidă dacă UDMR şi Fundaţia Communitas este obligată să răspundă cererilor de informaţii de interes public sau nu.
Zoltán Sipos
Traducere: Mihály Ilona
Articolul este un rezumat al unui serial finanţat de către Center for Independent Journalism (Független Médiaközpont) din Ungaria, în cadrul unui proiect denumit „Repornirea jurnalismului – sprijinirea jurnalismului de investigaţii şi servicii de incubare pentru media digitală”.
